\nDe\u0219i toate patru scot \u00een eviden\u021b\u0103 aceea\u0219i problem\u0103 a din\u021bilor toci\u021bi<\/a> totu\u0219i ele difer\u0103 una de alta prin cauzele apari\u021biei lor \u0219i partea dintelui care se abrazeaz\u0103 cel mai mult.<\/p>\n
Mai jos descriem particularit\u0103\u021bile fiec\u0103reia \u00een parte, prin ce se aseam\u0103n\u0103 \u0219i prin ce se deosebesc. Vom analiza de asemenea cauza care le provoac\u0103, precum \u0219i metodele de solu\u021bionare.<\/p>\n
Atri\u021bia<\/h2>\n
Spre deosebire de toate celelalte tipuri, atri\u021bia este cea mai obi\u0219nuit\u0103 \u0219i comun\u0103 modalitate de abraziune dentar\u0103. Fiecare din noi, suntem afecta\u021bi de atri\u021bie mai mult sau mai pu\u021bin. Atri\u021bia se manifest\u0103 prin uzura din\u021bilor de-a lungul anilor, \u00een timpul mastica\u021biei, pe c\u00e2nd celelalte sunt cauzate de agen\u021bi externi, cum ar fi: alimentele acide, abuzul de scobitori, periajul agresiv sau semin\u021bele de floarea soarelui strivite \u00een gur\u0103.
\nAtri\u021bia se aseam\u0103n\u0103 foarte mult cu abrazia. Ceea ce le diferen\u021biaz\u0103 este faptul ca atri\u021bia are loc asupra tuturor din\u021bilor, pe c\u00e2nd abrazia este \u00eent\u00e2lnit\u0103 frecvent la grupul frontal de din\u021bi care au mai mult contact cu obiectele din exterior.
\nCa \u0219i toate patru tipuri de abraziune, atri\u021bia se produce lent, de-a lungul anilor. Cu toate acestea, la unele persoane rata de uzur\u0103 este mai accelerat\u0103, iar atri\u021bia este mai pronun\u021bat\u0103. Aceasta se datoreaz\u0103 faptului c\u0103 se \u00eembin\u0103 mai multe forme a abraziunii, iar smal\u021bul devine mai predispus la atri\u021bie.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei atri\u021biei sunt:<\/h3>\n\n- bruxismul<\/em>;
\n\u00cencle\u0219tarea maxilarelor \u00een timpul nop\u021bii sau \u00een situa\u021bii nervoase \u0219i stresante duce la \u0219lefuirea din\u021bilor.<\/li>\n- absen\u021ba din\u021bilor masticatori<\/em>;
\nDin\u021bii laterali sunt utiliza\u021bi pentru a mastica m\u00e2ncarea, iar cei frontali sunt pentru a mu\u0219ca alimentele. Atunci c\u00e2nd lipsesc din\u021bii masticatori, rolul lor de a mastica le revine din\u021bilor frontali. Astfel, din\u021bii frontali sunt supu\u0219i unor contacte mai mari dec\u00e2t cele normale, si prin urmare se vor roade mai repede.<\/li>\n- lucr\u0103ri protetice neprecise<\/em>;
\nDac\u0103 unele lucr\u0103ri protetice (coroane \u0219i pun\u021bi pe din\u021bi sau implante) nu au o precizie ideala \u00een raport cu din\u021bii opu\u0219i (antagoni\u0219ti) vor crea ni\u0219te punte de contact neuniforme. Punctele mai \u00eenalte vor roade \u021besutul dentar al din\u021bilor opu\u0219i.<\/li>\n- disfunc\u021bii de ocluzie<\/em>.
\nOcluzia este modul in care \u00eenchidem gura, sau felul in care maxilarele se \u00eenchid una pe cealalt\u0103. In mod normal, ocluzia corecta este atunci c\u00e2nd avem contacte de aceea\u0219i intensitate pe premolari si molari (din\u021bii masticatori), iar in zona frontal\u0103 maxilarul superior dep\u0103\u0219e\u0219te pu\u021bin maxilarul inferior. In cazul disfunc\u021biilor de ocluzie, contactele \u00eentre din\u021bii sunt dezechilibrate ceea ce ar putea duce la uzur\u0103 – la atri\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\nSolu\u021biile de restabilire a p\u0103r\u021bii dentare pierdute \u00een urma atri\u021biei sunt:<\/h3>\n\n- restaur\u0103rile din compozit – se va ad\u0103uga material fotopolimeric \u00een zonele unde dintele s-a ros, astfel restabilindu-se \u00eentreaga coroan\u0103 dentar\u0103;<\/li>\n
- restaur\u0103rile din ceramic\u0103 – vor fi folosite \u00een cazul uzurii mai pronun\u021bate. Fiind mai rezistente, restaur\u0103rile din ceramic\u0103 sunt recomandate pentru din\u021bii masticatori.<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – utilizate cel mai frecvent pentru din\u021bii frontali, pentru c\u0103 sunt mai estetice \u0219i mai rezistente dec\u00e2t restaur\u0103rile din compozit;<\/li>\n
- coroanele dentare – utilizate \u00een cazul \u00een care dintele s-a ros mai mult de jum\u0103tate.<\/li>\n<\/ul>\n
Eroziunea<\/h2>\n
Eroziunea se manifest\u0103 prin decalcifierea \u021besutului dentar sau demineralizarea structurii lui sub influen\u021ba acizilor. Spre deosebire de celelalte 3 tipuri de abraziune dentar\u0103, eroziunea este produsul unui proces chimic \u0219i nu mecanic. \u021aesutul dentar \u00eencepe s\u0103 se dizolve, atunci c\u00e2nd nivelul acidit\u0103\u021bii din gur\u0103 este ridicat.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei eroziunii sunt:<\/h3>\n\n- consumul de alimente sau b\u0103uturi acidulate<\/em>;
\nCitricele, sucurile din mere, vinul, berea, coca-cola au un nivel de acid ridicat. Ele pot determina apari\u021bia eroziunii dentare.<\/li>\n- produc\u021bia sc\u0103zut\u0103 de saliv\u0103<\/em>;
\nSaliva ajut\u0103 la neutralizarea acidului deoarece are rolul de a \u201dspala\u201d alimentele \u00een gur\u0103. Cu timpul, produc\u021bia de saliva scade din cauza \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i a medicamentelor pe care le luam de-a lungul anilor. Aceasta nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 spele protejeze smal\u021bul de ph-ul acid \u0219i favorizeaz\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n- regurgit\u0103rile repetate<\/em> sau st\u0103rile cronice de voma<\/em>.
\n\u00cen cazul regurgit\u0103rilor \u0219i a vomei, sucul gastric extrem de acid din stomac vine \u00een gur\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00een contact cu din\u021bii, astfel provoac\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\nSolu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de eroziune sunt:<\/h3>\n
Atunci c\u00e2nd eroziunea a avansat, iar dentina este expus\u0103, cel mai bine ar fi s\u0103 protej\u0103m dintele cu una din aceste modalit\u0103\u021bi:<\/p>\n
\n- restaur\u0103rile din compozit – pentru cazuri de eroziune u\u0219oare;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – pentru un efect mai estetic \u0219i de lung\u0103 durat\u0103;<\/li>\n
- coroanele dentare din ceramic\u0103 – \u00een cazuri de eroziune avansat\u0103 pe toate suprafe\u021bele dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abfrac\u021bia<\/h2>\n
Abfrac\u021bia este rezultatul leziunilor din\u021bilor la colet (g\u00e2tul dintelui). De regul\u0103, defectul creat \u00een urma abfrac\u021biei are forma asem\u0103n\u0103toare literei V sau a unei c\u0103r\u021bi deschise. Aproximativ acela\u0219i defect \u00eel putem \u00eent\u00e2lni \u0219i la eroziune \u00een stadia ini\u021bial\u0103, \u00eens\u0103 abfrac\u021bia are suprafe\u021bele netede, iar smal\u021bul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 culoarea str\u0103lucitoare. Pe c\u00e2nd la eroziune, culoare este mai \u00eenchis\u0103 iar suprafe\u021bele mai pu\u021bin netede.
\nDe\u0219i abfrac\u021bia are loc, la fel datorit\u0103 for\u021bei mecanice ca \u0219i atri\u021bia sau abrazia, aici – la abfrac\u021bie nu sunt implicate nici un obiect extern.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei abfrac\u021biei s-au dovedit a fi:<\/h3>\n\n- leziunile sau traumele din timpul mastica\u021biei<\/em>;
\nUnele leziuni sau traume din timpul mastica\u021biei pot sl\u0103bi regiunea coletului dentar – partea unde finiseaz\u0103 coroana dentar\u0103 \u0219i \u00eencepe r\u0103d\u0103cina. Zona aceasta este mai fragil\u0103 pentru c\u0103 nu este protejat\u0103 de smal\u021bul dentar. Atunci c\u00e2nd trauma este prea mare, sau se repet\u0103, ar putea ap\u0103rea efectul abfrac\u021biei dentare.<\/li>\n- supracontactele<\/em>;
\nPresiunea creat\u0103 de contactele neuniforme creeaz\u0103 un stres continuu pentru din\u021bii din acele regiuni. Aceast\u0103 tensiune constant\u0103 poate duce la apari\u021bia leziunilor la marginea dintelui de l\u00e2ng\u0103 gingie, numit\u0103 abrfrac\u021bie.<\/li>\n- bruxismul<\/em>;
\nPresiunea \u0219i trauma din timpul bruxismului sl\u0103be\u0219te dintele la colet, drept consecin\u021b\u0103 smal\u021bul cedeaz\u0103.<\/li>\n- obi\u0219nuin\u021bele masticatorii<\/em>.
\nDin obi\u0219nuin\u021b\u0103 sau din cauza unor probleme dentare ca: durere, sensibilitate sau lipsa c\u00e2torva din\u021bi, unii pacien\u021bi m\u0103n\u00e2nc\u0103 doar pe o singur\u0103 parte a gurii. Suprasolicitarea \u00een mod repetat a unui singur grup de din\u021bi favorizeaz\u0103 apari\u021bia abfrac\u021biei.<\/li>\n- \u00een\u0103l\u021bimea neuniform\u0103 a din\u021bilor<\/em>.
\nDin cauza migr\u0103rii dentare<\/a>, din\u021bii ar putea ie\u0219i din os, astfel ajung s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0103l\u021bimi diferite. Presiunea din tipul mastica\u021biei se va exercita cu o for\u021b\u0103 mai mare pe din\u021bii mai \u00eenal\u021bi. Aceast\u0103 presiune va duce la abfrac\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\nPrintre cauzele abfrac\u021bie, observ\u0103m \u0219i bruxismul ca \u0219i \u00een cazul atri\u021biei. Presiunea creat\u0103 \u00een urma bruxismului se r\u0103sfr\u00e2nge asupra \u00eentregului dinte, d\u0103un\u00e2nd aproape toate p\u0103r\u021bile lui, at\u00e2t la partea ocluzal\u0103 (atri\u021bia) c\u00e2t \u0219i la g\u00e2tul dintelui (abfrac\u021bia).<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de abfrac\u021bie sunt:<\/h3>\n\n- obtura\u021bia din compozit – dac\u0103 forma abstrac\u021biei este u\u0219oar\u0103;<\/li>\n
- devitalizarea dintelui – dac\u0103 defectul creat nu a fost restabilit la timp, iar abfrac\u021bia a evoluat p\u00e2n\u0103 la nervul dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abrazia<\/h2>\n
Abrazia este aceea\u0219i uzur\u0103 ca \u0219i atri\u021bia, \u00eens\u0103 factorii care o creeaz\u0103 sunt de ordin extern, pe c\u00e2nd atri\u021bia are loc \u00een urma alunec\u0103rii dinte de dinte. Ambele se caracterizeaz\u0103 prin pierderea reliefului din\u021bilor. Defectele din\u021bilor afecta\u021bi de abrazie se datoreaz\u0103 contactului cu obiectele dure \u00een mod repetat. Aceste contacte constante uzeaz\u0103 p\u0103r\u021bile dintelui cu care interac\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Printre cauzele abraziei<\/strong> identific\u0103m:<\/h3>\n\n- obiceiurile vicioase ca: rosul unghiilor cu din\u021bii, spargerea semin\u021belor \u00eentre din\u021bi, rosul capacelor de la stilouri;<\/li>\n
- abuzul de scobitori;<\/li>\n
- deprinderile profesionale ca: instrumentele de suflat, \u021binerea \u00eentre din\u021bi a acelor de cusut;<\/li>\n
- deschiderea sticlelor cu din\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n
Toate aceste obiecte intr\u00e2nd \u00een contact repetat cu smal\u021bul dintelui \u00eel deterioreaz\u0103 sub form\u0103 de uzur\u0103.<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor uza\u021bi \u00een urma abraziei vor fi:<\/h3>\n\n- restaur\u0103rile din compozit – pentru un rezultat rapid (o singur\u0103 vizit\u0103 de aproximativ o or\u0103);<\/li>\n
- restaur\u0103rile din ceramic\u0103 – pentru un rezultat mai durabil;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – aplicate pe din\u021bii frontali pentru un rezultat estetic maximal.<\/li>\n<\/ul>\n
\n\u00cencle\u0219tarea maxilarelor \u00een timpul nop\u021bii sau \u00een situa\u021bii nervoase \u0219i stresante duce la \u0219lefuirea din\u021bilor.<\/li>\n
\nDin\u021bii laterali sunt utiliza\u021bi pentru a mastica m\u00e2ncarea, iar cei frontali sunt pentru a mu\u0219ca alimentele. Atunci c\u00e2nd lipsesc din\u021bii masticatori, rolul lor de a mastica le revine din\u021bilor frontali. Astfel, din\u021bii frontali sunt supu\u0219i unor contacte mai mari dec\u00e2t cele normale, si prin urmare se vor roade mai repede.<\/li>\n
\nDac\u0103 unele lucr\u0103ri protetice (coroane \u0219i pun\u021bi pe din\u021bi sau implante) nu au o precizie ideala \u00een raport cu din\u021bii opu\u0219i (antagoni\u0219ti) vor crea ni\u0219te punte de contact neuniforme. Punctele mai \u00eenalte vor roade \u021besutul dentar al din\u021bilor opu\u0219i.<\/li>\n
\nOcluzia este modul in care \u00eenchidem gura, sau felul in care maxilarele se \u00eenchid una pe cealalt\u0103. In mod normal, ocluzia corecta este atunci c\u00e2nd avem contacte de aceea\u0219i intensitate pe premolari si molari (din\u021bii masticatori), iar in zona frontal\u0103 maxilarul superior dep\u0103\u0219e\u0219te pu\u021bin maxilarul inferior. In cazul disfunc\u021biilor de ocluzie, contactele \u00eentre din\u021bii sunt dezechilibrate ceea ce ar putea duce la uzur\u0103 – la atri\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\n
Solu\u021biile de restabilire a p\u0103r\u021bii dentare pierdute \u00een urma atri\u021biei sunt:<\/h3>\n\n- restaur\u0103rile din compozit – se va ad\u0103uga material fotopolimeric \u00een zonele unde dintele s-a ros, astfel restabilindu-se \u00eentreaga coroan\u0103 dentar\u0103;<\/li>\n
- restaur\u0103rile din ceramic\u0103 – vor fi folosite \u00een cazul uzurii mai pronun\u021bate. Fiind mai rezistente, restaur\u0103rile din ceramic\u0103 sunt recomandate pentru din\u021bii masticatori.<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – utilizate cel mai frecvent pentru din\u021bii frontali, pentru c\u0103 sunt mai estetice \u0219i mai rezistente dec\u00e2t restaur\u0103rile din compozit;<\/li>\n
- coroanele dentare – utilizate \u00een cazul \u00een care dintele s-a ros mai mult de jum\u0103tate.<\/li>\n<\/ul>\n
Eroziunea<\/h2>\n
Eroziunea se manifest\u0103 prin decalcifierea \u021besutului dentar sau demineralizarea structurii lui sub influen\u021ba acizilor. Spre deosebire de celelalte 3 tipuri de abraziune dentar\u0103, eroziunea este produsul unui proces chimic \u0219i nu mecanic. \u021aesutul dentar \u00eencepe s\u0103 se dizolve, atunci c\u00e2nd nivelul acidit\u0103\u021bii din gur\u0103 este ridicat.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei eroziunii sunt:<\/h3>\n\n- consumul de alimente sau b\u0103uturi acidulate<\/em>;
\nCitricele, sucurile din mere, vinul, berea, coca-cola au un nivel de acid ridicat. Ele pot determina apari\u021bia eroziunii dentare.<\/li>\n- produc\u021bia sc\u0103zut\u0103 de saliv\u0103<\/em>;
\nSaliva ajut\u0103 la neutralizarea acidului deoarece are rolul de a \u201dspala\u201d alimentele \u00een gur\u0103. Cu timpul, produc\u021bia de saliva scade din cauza \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i a medicamentelor pe care le luam de-a lungul anilor. Aceasta nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 spele protejeze smal\u021bul de ph-ul acid \u0219i favorizeaz\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n- regurgit\u0103rile repetate<\/em> sau st\u0103rile cronice de voma<\/em>.
\n\u00cen cazul regurgit\u0103rilor \u0219i a vomei, sucul gastric extrem de acid din stomac vine \u00een gur\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00een contact cu din\u021bii, astfel provoac\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\nSolu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de eroziune sunt:<\/h3>\n
Atunci c\u00e2nd eroziunea a avansat, iar dentina este expus\u0103, cel mai bine ar fi s\u0103 protej\u0103m dintele cu una din aceste modalit\u0103\u021bi:<\/p>\n
\n- restaur\u0103rile din compozit – pentru cazuri de eroziune u\u0219oare;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – pentru un efect mai estetic \u0219i de lung\u0103 durat\u0103;<\/li>\n
- coroanele dentare din ceramic\u0103 – \u00een cazuri de eroziune avansat\u0103 pe toate suprafe\u021bele dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abfrac\u021bia<\/h2>\n
Abfrac\u021bia este rezultatul leziunilor din\u021bilor la colet (g\u00e2tul dintelui). De regul\u0103, defectul creat \u00een urma abfrac\u021biei are forma asem\u0103n\u0103toare literei V sau a unei c\u0103r\u021bi deschise. Aproximativ acela\u0219i defect \u00eel putem \u00eent\u00e2lni \u0219i la eroziune \u00een stadia ini\u021bial\u0103, \u00eens\u0103 abfrac\u021bia are suprafe\u021bele netede, iar smal\u021bul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 culoarea str\u0103lucitoare. Pe c\u00e2nd la eroziune, culoare este mai \u00eenchis\u0103 iar suprafe\u021bele mai pu\u021bin netede.
\nDe\u0219i abfrac\u021bia are loc, la fel datorit\u0103 for\u021bei mecanice ca \u0219i atri\u021bia sau abrazia, aici – la abfrac\u021bie nu sunt implicate nici un obiect extern.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei abfrac\u021biei s-au dovedit a fi:<\/h3>\n\n- leziunile sau traumele din timpul mastica\u021biei<\/em>;
\nUnele leziuni sau traume din timpul mastica\u021biei pot sl\u0103bi regiunea coletului dentar – partea unde finiseaz\u0103 coroana dentar\u0103 \u0219i \u00eencepe r\u0103d\u0103cina. Zona aceasta este mai fragil\u0103 pentru c\u0103 nu este protejat\u0103 de smal\u021bul dentar. Atunci c\u00e2nd trauma este prea mare, sau se repet\u0103, ar putea ap\u0103rea efectul abfrac\u021biei dentare.<\/li>\n- supracontactele<\/em>;
\nPresiunea creat\u0103 de contactele neuniforme creeaz\u0103 un stres continuu pentru din\u021bii din acele regiuni. Aceast\u0103 tensiune constant\u0103 poate duce la apari\u021bia leziunilor la marginea dintelui de l\u00e2ng\u0103 gingie, numit\u0103 abrfrac\u021bie.<\/li>\n- bruxismul<\/em>;
\nPresiunea \u0219i trauma din timpul bruxismului sl\u0103be\u0219te dintele la colet, drept consecin\u021b\u0103 smal\u021bul cedeaz\u0103.<\/li>\n- obi\u0219nuin\u021bele masticatorii<\/em>.
\nDin obi\u0219nuin\u021b\u0103 sau din cauza unor probleme dentare ca: durere, sensibilitate sau lipsa c\u00e2torva din\u021bi, unii pacien\u021bi m\u0103n\u00e2nc\u0103 doar pe o singur\u0103 parte a gurii. Suprasolicitarea \u00een mod repetat a unui singur grup de din\u021bi favorizeaz\u0103 apari\u021bia abfrac\u021biei.<\/li>\n- \u00een\u0103l\u021bimea neuniform\u0103 a din\u021bilor<\/em>.
\nDin cauza migr\u0103rii dentare<\/a>, din\u021bii ar putea ie\u0219i din os, astfel ajung s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0103l\u021bimi diferite. Presiunea din tipul mastica\u021biei se va exercita cu o for\u021b\u0103 mai mare pe din\u021bii mai \u00eenal\u021bi. Aceast\u0103 presiune va duce la abfrac\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\nPrintre cauzele abfrac\u021bie, observ\u0103m \u0219i bruxismul ca \u0219i \u00een cazul atri\u021biei. Presiunea creat\u0103 \u00een urma bruxismului se r\u0103sfr\u00e2nge asupra \u00eentregului dinte, d\u0103un\u00e2nd aproape toate p\u0103r\u021bile lui, at\u00e2t la partea ocluzal\u0103 (atri\u021bia) c\u00e2t \u0219i la g\u00e2tul dintelui (abfrac\u021bia).<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de abfrac\u021bie sunt:<\/h3>\n\n- obtura\u021bia din compozit – dac\u0103 forma abstrac\u021biei este u\u0219oar\u0103;<\/li>\n
- devitalizarea dintelui – dac\u0103 defectul creat nu a fost restabilit la timp, iar abfrac\u021bia a evoluat p\u00e2n\u0103 la nervul dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abrazia<\/h2>\n
Abrazia este aceea\u0219i uzur\u0103 ca \u0219i atri\u021bia, \u00eens\u0103 factorii care o creeaz\u0103 sunt de ordin extern, pe c\u00e2nd atri\u021bia are loc \u00een urma alunec\u0103rii dinte de dinte. Ambele se caracterizeaz\u0103 prin pierderea reliefului din\u021bilor. Defectele din\u021bilor afecta\u021bi de abrazie se datoreaz\u0103 contactului cu obiectele dure \u00een mod repetat. Aceste contacte constante uzeaz\u0103 p\u0103r\u021bile dintelui cu care interac\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Printre cauzele abraziei<\/strong> identific\u0103m:<\/h3>\n\n- obiceiurile vicioase ca: rosul unghiilor cu din\u021bii, spargerea semin\u021belor \u00eentre din\u021bi, rosul capacelor de la stilouri;<\/li>\n
- abuzul de scobitori;<\/li>\n
- deprinderile profesionale ca: instrumentele de suflat, \u021binerea \u00eentre din\u021bi a acelor de cusut;<\/li>\n
- deschiderea sticlelor cu din\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n
Toate aceste obiecte intr\u00e2nd \u00een contact repetat cu smal\u021bul dintelui \u00eel deterioreaz\u0103 sub form\u0103 de uzur\u0103.<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor uza\u021bi \u00een urma abraziei vor fi:<\/h3>\n\n- restaur\u0103rile din compozit – pentru un rezultat rapid (o singur\u0103 vizit\u0103 de aproximativ o or\u0103);<\/li>\n
- restaur\u0103rile din ceramic\u0103 – pentru un rezultat mai durabil;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – aplicate pe din\u021bii frontali pentru un rezultat estetic maximal.<\/li>\n<\/ul>\n
Eroziunea<\/h2>\n
Eroziunea se manifest\u0103 prin decalcifierea \u021besutului dentar sau demineralizarea structurii lui sub influen\u021ba acizilor. Spre deosebire de celelalte 3 tipuri de abraziune dentar\u0103, eroziunea este produsul unui proces chimic \u0219i nu mecanic. \u021aesutul dentar \u00eencepe s\u0103 se dizolve, atunci c\u00e2nd nivelul acidit\u0103\u021bii din gur\u0103 este ridicat.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei eroziunii sunt:<\/h3>\n\n- consumul de alimente sau b\u0103uturi acidulate<\/em>;
\nCitricele, sucurile din mere, vinul, berea, coca-cola au un nivel de acid ridicat. Ele pot determina apari\u021bia eroziunii dentare.<\/li>\n- produc\u021bia sc\u0103zut\u0103 de saliv\u0103<\/em>;
\nSaliva ajut\u0103 la neutralizarea acidului deoarece are rolul de a \u201dspala\u201d alimentele \u00een gur\u0103. Cu timpul, produc\u021bia de saliva scade din cauza \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i a medicamentelor pe care le luam de-a lungul anilor. Aceasta nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 spele protejeze smal\u021bul de ph-ul acid \u0219i favorizeaz\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n- regurgit\u0103rile repetate<\/em> sau st\u0103rile cronice de voma<\/em>.
\n\u00cen cazul regurgit\u0103rilor \u0219i a vomei, sucul gastric extrem de acid din stomac vine \u00een gur\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00een contact cu din\u021bii, astfel provoac\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\nSolu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de eroziune sunt:<\/h3>\n
Atunci c\u00e2nd eroziunea a avansat, iar dentina este expus\u0103, cel mai bine ar fi s\u0103 protej\u0103m dintele cu una din aceste modalit\u0103\u021bi:<\/p>\n
\n- restaur\u0103rile din compozit – pentru cazuri de eroziune u\u0219oare;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – pentru un efect mai estetic \u0219i de lung\u0103 durat\u0103;<\/li>\n
- coroanele dentare din ceramic\u0103 – \u00een cazuri de eroziune avansat\u0103 pe toate suprafe\u021bele dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abfrac\u021bia<\/h2>\n
Abfrac\u021bia este rezultatul leziunilor din\u021bilor la colet (g\u00e2tul dintelui). De regul\u0103, defectul creat \u00een urma abfrac\u021biei are forma asem\u0103n\u0103toare literei V sau a unei c\u0103r\u021bi deschise. Aproximativ acela\u0219i defect \u00eel putem \u00eent\u00e2lni \u0219i la eroziune \u00een stadia ini\u021bial\u0103, \u00eens\u0103 abfrac\u021bia are suprafe\u021bele netede, iar smal\u021bul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 culoarea str\u0103lucitoare. Pe c\u00e2nd la eroziune, culoare este mai \u00eenchis\u0103 iar suprafe\u021bele mai pu\u021bin netede.
\nDe\u0219i abfrac\u021bia are loc, la fel datorit\u0103 for\u021bei mecanice ca \u0219i atri\u021bia sau abrazia, aici – la abfrac\u021bie nu sunt implicate nici un obiect extern.<\/p>\n
Cauzele apari\u021biei abfrac\u021biei s-au dovedit a fi:<\/h3>\n\n- leziunile sau traumele din timpul mastica\u021biei<\/em>;
\nUnele leziuni sau traume din timpul mastica\u021biei pot sl\u0103bi regiunea coletului dentar – partea unde finiseaz\u0103 coroana dentar\u0103 \u0219i \u00eencepe r\u0103d\u0103cina. Zona aceasta este mai fragil\u0103 pentru c\u0103 nu este protejat\u0103 de smal\u021bul dentar. Atunci c\u00e2nd trauma este prea mare, sau se repet\u0103, ar putea ap\u0103rea efectul abfrac\u021biei dentare.<\/li>\n- supracontactele<\/em>;
\nPresiunea creat\u0103 de contactele neuniforme creeaz\u0103 un stres continuu pentru din\u021bii din acele regiuni. Aceast\u0103 tensiune constant\u0103 poate duce la apari\u021bia leziunilor la marginea dintelui de l\u00e2ng\u0103 gingie, numit\u0103 abrfrac\u021bie.<\/li>\n- bruxismul<\/em>;
\nPresiunea \u0219i trauma din timpul bruxismului sl\u0103be\u0219te dintele la colet, drept consecin\u021b\u0103 smal\u021bul cedeaz\u0103.<\/li>\n- obi\u0219nuin\u021bele masticatorii<\/em>.
\nDin obi\u0219nuin\u021b\u0103 sau din cauza unor probleme dentare ca: durere, sensibilitate sau lipsa c\u00e2torva din\u021bi, unii pacien\u021bi m\u0103n\u00e2nc\u0103 doar pe o singur\u0103 parte a gurii. Suprasolicitarea \u00een mod repetat a unui singur grup de din\u021bi favorizeaz\u0103 apari\u021bia abfrac\u021biei.<\/li>\n- \u00een\u0103l\u021bimea neuniform\u0103 a din\u021bilor<\/em>.
\nDin cauza migr\u0103rii dentare<\/a>, din\u021bii ar putea ie\u0219i din os, astfel ajung s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0103l\u021bimi diferite. Presiunea din tipul mastica\u021biei se va exercita cu o for\u021b\u0103 mai mare pe din\u021bii mai \u00eenal\u021bi. Aceast\u0103 presiune va duce la abfrac\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\nPrintre cauzele abfrac\u021bie, observ\u0103m \u0219i bruxismul ca \u0219i \u00een cazul atri\u021biei. Presiunea creat\u0103 \u00een urma bruxismului se r\u0103sfr\u00e2nge asupra \u00eentregului dinte, d\u0103un\u00e2nd aproape toate p\u0103r\u021bile lui, at\u00e2t la partea ocluzal\u0103 (atri\u021bia) c\u00e2t \u0219i la g\u00e2tul dintelui (abfrac\u021bia).<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de abfrac\u021bie sunt:<\/h3>\n\n- obtura\u021bia din compozit – dac\u0103 forma abstrac\u021biei este u\u0219oar\u0103;<\/li>\n
- devitalizarea dintelui – dac\u0103 defectul creat nu a fost restabilit la timp, iar abfrac\u021bia a evoluat p\u00e2n\u0103 la nervul dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abrazia<\/h2>\n
Abrazia este aceea\u0219i uzur\u0103 ca \u0219i atri\u021bia, \u00eens\u0103 factorii care o creeaz\u0103 sunt de ordin extern, pe c\u00e2nd atri\u021bia are loc \u00een urma alunec\u0103rii dinte de dinte. Ambele se caracterizeaz\u0103 prin pierderea reliefului din\u021bilor. Defectele din\u021bilor afecta\u021bi de abrazie se datoreaz\u0103 contactului cu obiectele dure \u00een mod repetat. Aceste contacte constante uzeaz\u0103 p\u0103r\u021bile dintelui cu care interac\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Printre cauzele abraziei<\/strong> identific\u0103m:<\/h3>\n\n- obiceiurile vicioase ca: rosul unghiilor cu din\u021bii, spargerea semin\u021belor \u00eentre din\u021bi, rosul capacelor de la stilouri;<\/li>\n
- abuzul de scobitori;<\/li>\n
- deprinderile profesionale ca: instrumentele de suflat, \u021binerea \u00eentre din\u021bi a acelor de cusut;<\/li>\n
- deschiderea sticlelor cu din\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n
Toate aceste obiecte intr\u00e2nd \u00een contact repetat cu smal\u021bul dintelui \u00eel deterioreaz\u0103 sub form\u0103 de uzur\u0103.<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor uza\u021bi \u00een urma abraziei vor fi:<\/h3>\n\n- restaur\u0103rile din compozit – pentru un rezultat rapid (o singur\u0103 vizit\u0103 de aproximativ o or\u0103);<\/li>\n
- restaur\u0103rile din ceramic\u0103 – pentru un rezultat mai durabil;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – aplicate pe din\u021bii frontali pentru un rezultat estetic maximal.<\/li>\n<\/ul>\n
\nCitricele, sucurile din mere, vinul, berea, coca-cola au un nivel de acid ridicat. Ele pot determina apari\u021bia eroziunii dentare.<\/li>\n
\nSaliva ajut\u0103 la neutralizarea acidului deoarece are rolul de a \u201dspala\u201d alimentele \u00een gur\u0103. Cu timpul, produc\u021bia de saliva scade din cauza \u00eenaint\u0103rii \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i a medicamentelor pe care le luam de-a lungul anilor. Aceasta nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 spele protejeze smal\u021bul de ph-ul acid \u0219i favorizeaz\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n
\n\u00cen cazul regurgit\u0103rilor \u0219i a vomei, sucul gastric extrem de acid din stomac vine \u00een gur\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00een contact cu din\u021bii, astfel provoac\u0103 eroziunea dentar\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de eroziune sunt:<\/h3>\n
Atunci c\u00e2nd eroziunea a avansat, iar dentina este expus\u0103, cel mai bine ar fi s\u0103 protej\u0103m dintele cu una din aceste modalit\u0103\u021bi:<\/p>\n
- \n
- restaur\u0103rile din compozit – pentru cazuri de eroziune u\u0219oare;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – pentru un efect mai estetic \u0219i de lung\u0103 durat\u0103;<\/li>\n
- coroanele dentare din ceramic\u0103 – \u00een cazuri de eroziune avansat\u0103 pe toate suprafe\u021bele dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abfrac\u021bia<\/h2>\n
Abfrac\u021bia este rezultatul leziunilor din\u021bilor la colet (g\u00e2tul dintelui). De regul\u0103, defectul creat \u00een urma abfrac\u021biei are forma asem\u0103n\u0103toare literei V sau a unei c\u0103r\u021bi deschise. Aproximativ acela\u0219i defect \u00eel putem \u00eent\u00e2lni \u0219i la eroziune \u00een stadia ini\u021bial\u0103, \u00eens\u0103 abfrac\u021bia are suprafe\u021bele netede, iar smal\u021bul \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 culoarea str\u0103lucitoare. Pe c\u00e2nd la eroziune, culoare este mai \u00eenchis\u0103 iar suprafe\u021bele mai pu\u021bin netede.
\nDe\u0219i abfrac\u021bia are loc, la fel datorit\u0103 for\u021bei mecanice ca \u0219i atri\u021bia sau abrazia, aici – la abfrac\u021bie nu sunt implicate nici un obiect extern.<\/p>\nCauzele apari\u021biei abfrac\u021biei s-au dovedit a fi:<\/h3>\n
- \n
- leziunile sau traumele din timpul mastica\u021biei<\/em>;
\nUnele leziuni sau traume din timpul mastica\u021biei pot sl\u0103bi regiunea coletului dentar – partea unde finiseaz\u0103 coroana dentar\u0103 \u0219i \u00eencepe r\u0103d\u0103cina. Zona aceasta este mai fragil\u0103 pentru c\u0103 nu este protejat\u0103 de smal\u021bul dentar. Atunci c\u00e2nd trauma este prea mare, sau se repet\u0103, ar putea ap\u0103rea efectul abfrac\u021biei dentare.<\/li>\n- supracontactele<\/em>;
\nPresiunea creat\u0103 de contactele neuniforme creeaz\u0103 un stres continuu pentru din\u021bii din acele regiuni. Aceast\u0103 tensiune constant\u0103 poate duce la apari\u021bia leziunilor la marginea dintelui de l\u00e2ng\u0103 gingie, numit\u0103 abrfrac\u021bie.<\/li>\n- bruxismul<\/em>;
\nPresiunea \u0219i trauma din timpul bruxismului sl\u0103be\u0219te dintele la colet, drept consecin\u021b\u0103 smal\u021bul cedeaz\u0103.<\/li>\n- obi\u0219nuin\u021bele masticatorii<\/em>.
\nDin obi\u0219nuin\u021b\u0103 sau din cauza unor probleme dentare ca: durere, sensibilitate sau lipsa c\u00e2torva din\u021bi, unii pacien\u021bi m\u0103n\u00e2nc\u0103 doar pe o singur\u0103 parte a gurii. Suprasolicitarea \u00een mod repetat a unui singur grup de din\u021bi favorizeaz\u0103 apari\u021bia abfrac\u021biei.<\/li>\n- \u00een\u0103l\u021bimea neuniform\u0103 a din\u021bilor<\/em>.
\nDin cauza migr\u0103rii dentare<\/a>, din\u021bii ar putea ie\u0219i din os, astfel ajung s\u0103 aib\u0103 \u00een\u0103l\u021bimi diferite. Presiunea din tipul mastica\u021biei se va exercita cu o for\u021b\u0103 mai mare pe din\u021bii mai \u00eenal\u021bi. Aceast\u0103 presiune va duce la abfrac\u021bie.<\/li>\n<\/ul>\nPrintre cauzele abfrac\u021bie, observ\u0103m \u0219i bruxismul ca \u0219i \u00een cazul atri\u021biei. Presiunea creat\u0103 \u00een urma bruxismului se r\u0103sfr\u00e2nge asupra \u00eentregului dinte, d\u0103un\u00e2nd aproape toate p\u0103r\u021bile lui, at\u00e2t la partea ocluzal\u0103 (atri\u021bia) c\u00e2t \u0219i la g\u00e2tul dintelui (abfrac\u021bia).<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor afecta\u021bi de abfrac\u021bie sunt:<\/h3>\n
- \n
- obtura\u021bia din compozit – dac\u0103 forma abstrac\u021biei este u\u0219oar\u0103;<\/li>\n
- devitalizarea dintelui – dac\u0103 defectul creat nu a fost restabilit la timp, iar abfrac\u021bia a evoluat p\u00e2n\u0103 la nervul dintelui.<\/li>\n<\/ul>\n
Abrazia<\/h2>\n
Abrazia este aceea\u0219i uzur\u0103 ca \u0219i atri\u021bia, \u00eens\u0103 factorii care o creeaz\u0103 sunt de ordin extern, pe c\u00e2nd atri\u021bia are loc \u00een urma alunec\u0103rii dinte de dinte. Ambele se caracterizeaz\u0103 prin pierderea reliefului din\u021bilor. Defectele din\u021bilor afecta\u021bi de abrazie se datoreaz\u0103 contactului cu obiectele dure \u00een mod repetat. Aceste contacte constante uzeaz\u0103 p\u0103r\u021bile dintelui cu care interac\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n
Printre cauzele abraziei<\/strong> identific\u0103m:<\/h3>\n
- \n
- obiceiurile vicioase ca: rosul unghiilor cu din\u021bii, spargerea semin\u021belor \u00eentre din\u021bi, rosul capacelor de la stilouri;<\/li>\n
- abuzul de scobitori;<\/li>\n
- deprinderile profesionale ca: instrumentele de suflat, \u021binerea \u00eentre din\u021bi a acelor de cusut;<\/li>\n
- deschiderea sticlelor cu din\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n
Toate aceste obiecte intr\u00e2nd \u00een contact repetat cu smal\u021bul dintelui \u00eel deterioreaz\u0103 sub form\u0103 de uzur\u0103.<\/p>\n
Solu\u021biile de restabilire a din\u021bilor uza\u021bi \u00een urma abraziei vor fi:<\/h3>\n
- \n
- restaur\u0103rile din compozit – pentru un rezultat rapid (o singur\u0103 vizit\u0103 de aproximativ o or\u0103);<\/li>\n
- restaur\u0103rile din ceramic\u0103 – pentru un rezultat mai durabil;<\/li>\n
- fa\u021betele dentare din ceramic\u0103 – aplicate pe din\u021bii frontali pentru un rezultat estetic maximal.<\/li>\n<\/ul>\n
- supracontactele<\/em>;
- leziunile sau traumele din timpul mastica\u021biei<\/em>;
![\"cele](\"https:\/\/traveltodentist.com\/wp-content\/uploads\/2020\/04\/dental-erosion-abrasion-attrition.png\")
<\/a><\/p>\n